Sfintirea cea mare a apelor se face de doua ori pe an, in ajunul Bobotezei, pe data de 5 ianuarie, respectiv cu ocazia sarbatoririi Botezului Mantuitorului Iisus Hristos, pe data de 6 ianuarie. Daca ai fost vreodata la Biserica chiar in aceste date, mai mult ca sigur ca si tu te-ai intors acasa cu o sticluta cu apa facatoare de minuni – agheasma mare.
Te-ai intrebat vreodata totusi ce este, de fapt, agheasma mare si de ce este ea atat de speciala pentru toti credinciosii?! Aflam impreuna mai multe detalii interesante despre acest subiect si nu numai in randurile urmatoare!
Apa sfintita
Pentru inceput, atunci cand vorbim despre agheasma trebuie sa stim ca ne referim la un termen care provine din limba greaca si care inseamna “apa sfintita”. Apa nu se foloseste numai pentru curatirea si spalarea fizica, ci si pentru curatirea spirituala prin care sunt indepartate urmele pacatului. Potrivit Bisericii Ortodoxe, exista doua tipuri de agheasma: agheasma mare si agheasma mica.
Potrivit traditiilor bisericesti, credinciosii pornesc in fiecare zi de Boboteaza spre Biserica inca de la primele ore ale diminetii pentru a se impartasi si pentru a lua agheasma mare. Asa se face ca multi dintre noi ajungem sa avem mereu in casa o sticluta mai mica sau mai mare in care tinem apa sfintita pe care am luat-o de la Biserica cu ocazia zilei de Boboteaza.
Biserica Ortodoxa ne spune ca este recomandat sa consumam cate o gura din aceasta agheasma in fiecare dimineata, pe stomacul gol, timp de opt zile consecutive, in perioada 6 – 14 ianuarie. Credinciosii sustin ca prin consumarea apei sfintite se curata de pacate, asa cum se intampla si in Biserica atunci cand se infaptuieste taina botezului.
Ce este agheasma mare
Sarbatoarea de Boboteaza este una extrem de importanta pentru crestinii din toata lumea, fiind celebrata atat de ortodocsi, cat si de catolici. Botezul Domnului a fost mentionat pentru prima data inca din secolul al II-lea d.Hr., sarbatoarea fiind adusa in discutie in cele din urma de Sf. Grigorie Taumaturgul in secolul al III-lea. Mai tarziu, Boboteaza a fost adoptata de Biserica Apuseana in secolul al IV-lea, fiind numita la acea vreme “Sarbatoarea celor trei magi”.
Atunci cand vorbim despre Boboteaza ne referim la sarbatorirea Botezului Mantuitorului Iisus Hristos in apele raului Iordan de catre Sf. Ioan Botezatorul. Momentul este consemnat de toti cei patru evanghelisti Ioan, Luca, Matei si Marcu. In data de 5 ianuarie, multi credinciosi se indreapta catre raul Iordan, acolo unde are loc slujba agheasmei celei mari, tinuta de Sanctitatea sa Teofil al III-lea, patriarhul Ierusalimului.
Citeste si: Ce este Cabala si cine a pus bazele
Potrivit legendelor, in timpul acestui ritual tinut intotdeauna in data de 5 ianuarie, apele raului Iordan curg in sens invers. Desi uneori se intampla ca temperaturile de afara sa fie destul de scazute, nu sunt deloc putini credinciosii care intra in rau purtand camasi albe. In general, credinciosii se imbaiaza cu aceste camasi albe, pe care le pastreaza mai apoi pentru a le purta in ziua in care urmeaza sa fie inmormantati.
In cadrul slujbei de Boboteaza, apa este sfintita printr-o dubla invocare a Duhului Sfant. Astfel, se spune ca agheasma mare are o putere sfintitoare speciala. Ea poarta in sine darurile minunate ale Duhului Sfant cu mult mai mult decat agheasma mica. Agheasma mare din orice sfant lacas este incarcata cu darurile dumnezeiesti ale Duhului Sfant.
Astfel, credinciosii cred ca aceasta agheasma are o putere cu totul si cu totul speciala si savarseste minuni, tamaduieste bolnavi, apara casele crestinilor de duhurile necurate, curateste mintea de gandurile rele, ii izbaveste din primejdii pe cei credinciosi si asa mai departe. Crestinii mai folosesc agheasma si pentru a stropi casa, curtea, gradina, livada sau ogoarele, spunandu-se ca apa sfintita va pazi toate acestea de lucrarile necurate ale diavolului.