Ce este substantivul si cum se identifica intr-o propozitie
Ce este substantivul si cum se identifica intr-o propozitie

Ce este substantivul si cum se identifica intr-o propozitie


Ce este substantivul si cum poti sa il identifici intr-o propozitie. Care sunt cazurile substantivelor si ce reprezinta declinarea acestora. Afla ce trebuie sa stii si cum sa folosesti gramatica limbii romane in mod corect!

Ce este substantivul

Ce este substantivul
Ce este substantivul

Substantivul este acea parte de vorbire flexibila prin care sunt denumite nume de obiecte, fiinte, sentimente, stari sufletesti, fenomene ale naturii sau diferite notiuni abstracte. De cele mai multe ori, in cadrul unei propozii, substantivul are rolul de subiect sau de complement direct.

Citeste si: Ce este adjectivul si cum se clasifica acesta

Totodata, substantivele pot fi inlocuite in dese randuri de pronume. De asemenea, acestea pot fi determinate de adjective de cele mai multe ori. In acelasi timp insa, tineti cont si de faptul ca substantivele pot avea si rolul de atribut, nume predicativ sau de element predicativ suplimentar.

Inainte de toate, trebuie sa spunem de la bun inceput ca substantivele sunt declinabile, ceea ce se traduce prin faptul ca acestea isi schimba forma in functie de numar (singular sau plural), caz (nominativ, genitiv, dativ, acuzativ sau vocativ) si determinare (substantiv determinat hotarat sau substantiv determinat nehotarat).

Cum se identifica substantivul intr-o propozitie

Cum sa identifici un substantiv
Cum sa identifici un substantiv

In cele mai multe cazuri, substantivul poate fi identificat cel mai usor cu ajutorul intrebarilor “cine este acesta/aceasta?” sau “ce este acesta/aceasta?”.

De cate feluri poate fi substantivul

Substantiv propriu – in cazurile in care este folosit pentru nume de persoane, localitati sau alte repere geografice, alte denumiri ori nume de institutii;

Substantiv comun – in cazurile in care substantivul defineste obiecte de acelasi fel si se scrie cu litera mica;

In functie de forma substantivului, acesta mai poate fi imparatit in doua categorii:

  • substantiv simplu – atunci cand este format dintr-un singur cuvant (exemplu: caine, masa);
  • substantiv compus – atunci cand este format din doua sau mai multe cuvinte (exemplu: pisica de mare).

Genurile substantivelor

  • Genul feminin (exemplu: o masa, doua mese);
  • Genul masculin (exemplu: un baiat, doi baieti);
  • Genul neutru (exemplu: un borcan, doua borcane).

Numarul substantivelor

  • Singular – atunci cand defineste un singur element (exemplu: un mar, o masa);
  • Plural – atunci cand defineste doua sau mai multe elemente (exemplu: trei borcane, doua sticle).

Important de precizat, in limba romana exista si substantive defective de numar, care au fie numai o forma de singular (exemplu: zori, Carpati), fie numai o forma de plural (exemplu: lapte, miere).

Ce este substantivul si care sunt cazurile acestuia

Teme pentru acasa
Teme pentru acasa

Cazul nominativ – atunci cand substantivul raspunde la intrebarile “cine?”, “ce?” si “care?”. In acest caz, functiile sintactice pe care le indeplineste substantivul in propozitie sunt acelea de subiect, nume predicativ sau atribut.

Exemplu: Mihai merge la scoala in fiecare zi.

Cazul acuzativ – atunci cand substantivul raspunde la intrebarile “ce?”, “pe cine?”, “pe ce?”, “cu cine?”, “cu ce?”, “la cine?”, “la ce?”, “despre cine?”, “despre ce?”, “langa cine?”, “langa ce?”, “unde?”, “de unde?”, “pana unde?”, “cand?”, “cum?”, “care?”, “ce fel de?”. In acest caz, functiile sintactice pe care le indeplineste substantivul in propozitie sunt acelea de complement direct, complement indirect, complement de agent, atribut substantival, nume predicativ, complement circumstantial de loc/ de timp/de mod si complement circumstantial de scop.

Exemplu: L-am vazut pe Mihnea mai devreme la cumparaturi.

Cazul genitiv – atunci cand substantivul raspunde la intrebarile “al cui?”, “a cui?”, “ai cui?”, “ale cui?”. In acest caz, functiile sintactice pe care le indeplineste substantivul in propozitie sunt acelea de atribut substantival genitival / prepozitional / apozitional, nume predicativ, complement indirect, complement circumstantial de loc/de mod/de scop.

Exemplu: Apartamentul Irinei este situat in centrul orasului.

Cazul dativ – atunci cand substantivul determina un verb si raspunde la intrebarea “cui?”. In acest caz, functiile sintactice pe care le indeplineste substantivul in propozitie sunt acelea de atribut substantival prepozitional, atribut apozitional, nume predicativ, complement indirect, complement circumstantial de mod si de cauza.

Exemplu: I-am trimis Andreei doua bucati de prajitura.

Cazul vocativ – atunci cand substantivul exprima fie o chemare, o strigare sau o invocare. Important de precizat, substantivele in cazul dativ nu indeplinesc nicio functie sintactica in propozitie.

Exemplu: Ioana, hai sa mergem acasa!

Declinarea substantivului

Declinarea substantivului
Declinarea substantivului

Declinarea substantivelor reprezinta totalitatea formelor pe care le poate avea un substantiv.

Substantive de tipul flexionar I – substantive comune feminine, care prezinta la singular doua forme cauzale, iar la plural o singura forma cauzala (exemplu: o fata – unei fete, niste fete – unor fete);

Substantive de tipul flexionar II – substantive comune masculine si neutre care prezinta la toate cazurile, la singular, o forma si la plural o alta forma (exemplu: lucru – lucruri);

Substantive de tipul flexionar III – substantive comune masculine, feminine si neutre, care au la singular si plural, la toate cazurile, o singura forma (exemplu: ochi).

Nu in ultimul rand, mai putem vorbi si despre declinarea cu articol hotarat (exemplu: copilul, maseaua), respectiv despre declinarea cu articol nehotarat (exemplu: un baiat, o sticla).